Română | English
Structura BOR Patriarhul Administraţia Patriarhală Opera social-filantropică Opera cultural-misionară Relaţii externe Documente Publicaţii Mănăstiri şi biserici Calendar
Realizări şi perspective după 1989
Pagina Principală  >  Structura BOR  >  Istoric BOR  >  Biserica Ortodoxă Română după 1918 (perioada  >  Realizări şi perspective după 1989



      Evenimentele din Decembrie 1989 au adus o seamă de schimbări, nu numai în viaţa politică şi socială a ţării, ci şi în sfera vieţii religioase. Imediat după derularea acelor evenimente, Biserica noastră a fost pusă în faţa unor provocări noi.

      În ceea ce priveşte configuraţia religioasă din România, potrivit recensământului din 2002, în ţara noastră, dintr-un total de 21.698.181 locuitori, 86,7% sunt ortodocşi, 4,7% romano-catolici, 3,2% reformaţi, 0,9% catolici de rit bizantin (greco-catolici), 1,5% penticostali, 0,6% baptişti, restul cultelor având sub 0,5% (ateii reprezintă sub 0,1%).

      Între evenimentele importante de după 1989, menţionăm reînfiinţarea unor eparhii desfiinţate în 1948: Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Sucevei, Arhiepiscopia Târgoviştei, Episcopia Argeşului, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Episcopia Caransebeşului, Episcopia Huşilor. De asemenea, s-au înfiinţat eparhii noi: Slobozia şi Călăraşi, Harghita şi Covasna, Alexandria, Giurgiu, Tulcea, Slatina, Sălaj ş.a.

      În acelaşi timp, au fost ridicate la ranguri superioare unele structuri ortodoxe româneşti din diaspora, precum Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, ridicata la rang de Mitropolie, şi s-au înfiinţat noi structuri ortodoxe române precum Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Episcopia Daciei Felix, Episcopia Ortodoxă Română din Italia, Episcopia Ortodoxă Română din Spania şi Portugalia, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, Episcopia Ortodoxă Română a Australiei şi Noii Zeelande.

      De menţionat că, în decembrie 1992, a fost reactivată Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei.

      În sectorul vieţii culturale, notăm înfiinţarea de noi instituţii de învăţământ teologic, atât la nivel liceal, cât şi la cel universitar. Întregul învăţământ teologic superior a fost încadrat în Universităţile din oraşele respective, şi reorganizat pe diferite secţii.

      Au apărut o serie de publicaţii periodice, precum Ziarul Lumina, Vestitorul ortodoxiei la Bucureşti, Candela Moldovei la Iaşi, Învierea la Timişoara, Renaşterea la Cluj, Tomisul ortodox la Constanţa, Credinţa străbună la Alba-Iulia, Credinţa românească la Baia Mare, Legea româneascăla Oradea, Biserica şi Şcoala la Arad, Foaie diecezana la Caransebeş, Călăuza ortodoxă la Galaţi, Lumină lină la Argeş.

      Începând cu data de 27 octombrie 2007, la iniţiativa şi cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel - ales la 12 septembrie 2007 şi întronizat la 30 septembrie 2007, ca cel de al VI-lea Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, după trecerea la cele veşnice a vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist, la data de 30 iulie 2007 – au început să emită, de la studiourile din Bucureşti, Radio Trinitas şi Trinitas TV, ca parte a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române.

      În acelaşi timp, au apărut o seamă de lucrări noi de teologie şi istorie bisericească la Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Timişoara etc.

      În acelaşi timp, au apărut o seamă de lucrări noi de teologie şi istorie bisericească la Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Timişoara etc.

      S-au redeschis toate mănăstirile şi schiturile desfiinţate în mod abuziv în 1959 şi s-au deschis noi aşezăminte monahale, mai ales în Ardeal. În acelaşi timp - în pofida greutăţilor financiare cu care se confruntă Biserica - s-au pus fundaţiile a sute de biserici, mai ales în mediul urban.

      Biserica şi-a reluat într-o altă perspectivă activitatea de ordin social-filantropic, prin înfiinţarea unor asociaţii caritative în vederea ajutorării orfanilor, a bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi, prin asistenta religioasă în spitale, orfelinate şi aziluri de bătrâni.

      Biserica Ortodoxă Română a fost vizitată, în repetate rânduri, de delegaţii ortodoxe, conduse de Întâistătători precum S.S. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, PP.FF. Partenie III şi Petros VII Patriarhi ai Alexandriei, P.F. Ignatie IV Patriarhul Antiohiei, S.S. Patriarh Pavle al Serbiei, S.S. Maxim Pariarhul Bulgariei şi alţii). La rândul lor, delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române au vizitat alte Biserici Ortodoxe surori.

      Biserica noastră continuă participarea sa la activităţile desfăşurate în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor, a Conferinţei Bisericilor Europene, ale unor Comisii mixte de dialog teologic internaţional sau bilateral cu alte Biserici.

      Facultăţile de Teologie au încheiat "parteneriate" cu Facultăţi din afara hotarelor, mai cu seama catolice şi protestante.

      În noul context de după 1989, ierarhii, profesorii de teologie şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române îşi desfăşoară activitatea lor pastoral-misionară, socială şi culturală pentru a fi vrednici de înaintaşii lor, cărora doresc să le cinstească memoria printr-o activitate tot mai rodnica.

Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu
 
Structura BOR  |  Patriarhul  |  Administraţia Patriarhală  |  Opera social-filantropică  |  Opera cultural-misionară  |  Relaţii externe  |  Documente  |  Publicaţii  |  Mănăstiri şi biserici  |  Calendar
Copyright 2008 Biserica Ortodoxă Română. Toate drepturile rezervate.
Site realizat de dreamaker
Cu sprijinul Hard Discount